...Cumpana vietii cu Moniomul la picioare..

.....din ciclul IUBESTE ROMANIA TA......
Excursie umoristica pe culmile Moniomului!

Dimineti insorite de Noeiembrie...tocurile-n cui, laptopul parasit intr-un colt pe etajera...si am evadat in lumea mea- Muntele- ( alo, clientii, n-am semnal, nu se adude ...dar degeaba, ”nu intelege”...pfai sa fie...
...ce nebunie cu nasu-n tren ( noua ne place cu Regiotrans ca ni se clatina maselele cand trenul depaseste 40km la ora, parca se cam inclina asa spre dreapta dreptei..valeu ), dar tineri vrem mereu sa fim...si biletele la control, ce gluma buna, n-am bilet, era coada-n gara, noroc ca am lipici..picatura chiar si s-a rezolvat si am plecat la pas cu Moniomul...

...pe un urcus de mi-am smotocit pantalonii prin niste tepi indrazneti si impertinenti si pe unde se mai ”intepa” si iubirea adusa de la oras la munte...puncte, dar sa incepem dragi fotografi cu o poza, reclama la bocancii mei care ma strang la vale, vad ca lor le place doar sa urce nu sa si coboare si am ajuns in varf, unde sunt de multa vreme si ....surpriza stropi de ploaie trecatori printre nori ”Cica a dat soare”..ka la meteo si turistii mei sa intre-n pana de idei, dar Conciatu-i sefu si rezolva alfabetul..S de la soare si haideti la vale..cu Resita-n cale...si a iesit soarele, caldura mare mon Cher, ”zanei toamna” ii se face vant....in gand..

...o poza de grup va rog!..ce idei sa sarim in aer, hai Borcescu, hai Andrei ( va rog cenzurati tot ce am mancat in ultima vreme), gata de Luni o frunza de salata aromata cu un dram de Kartofel...de fel lipseste cineva ...un baiat cu zambetul pe nicaieri si chiar deloc ”Ridicati zambetele-n aer, cine nu zambeste cu noi..e”..de bine oricum ..haideti sa uitam de seriozitate, suntem conectati la ea full time, macar la munte sa lasam starea noastra pe care o avem de cand lumea si pamantul si sa fim noi insine, fara sa ne pese ca nu da bine in jur, dar cine e in jur?? Omule drag, ai putea oare sa te comporti ca si cum nu ar fi nimeni in jur?? decat Tu cu Tine?...e un pas spre inaltare..

..spre celalalt munte..dar inainte sa traversam satul, la intrare-n sat un banner agatat, ati ghicit!.. cu febletea doamnelor trecute prin viata ” Nu va suparati se voteaza? Nu domnita, ce nu stiati cand sa votati?, Ba stiam, dar conversam cu amagirea voastra adunata de peste ani si lasata mostenire la nepoti..dar sa revenim cand sa vezi, un anunt bomba-n geam, viitorul suna bine ” Cautam fete ( femei) pentru activitati cu caracter temporar, detaliile se vor da in cadrul unui interviu” ....mai sa fie, sa ma bag? ” Tu ai charm, nu te refuza nimeni” ”zise” unii..dar mai bine trag un loz in plic la buticul din capatul satului ca e mai sanatos, macar las viata sa decida ce vrea de la mine....si Bingo!! Lozul cel mare!!..o stare sufleteasca minunata cu mult umor, vise si fercire cat cuprinde...pe bune...

..si am luat-o iarasi spre deal, nu inainte sa vad in spatele meu ca unii si-au dorit o masina si acuma o au ), fotograful talentat masina si-a luat..Eeee, de acuma ai cu ce duce fetele, pardon, obiectivele ( tot aia e).. Flintstones, oo Flintstones ce masina ti-ai luat...;)...iabadabadoo...si hai spre deal si spre padure unde m-am cufundat cu totul in nebunia de culori ale frumoasei Noiembrie si pe poteca mititica care ducea spre lac am patruns adanc in comoara fiintei mele si am luat tot ce s-a putut in ea, energia copaciilor, simplitatea si frumusetea frunzelor parca pictate in colturile lumii, echilibrul, armonia si bucuria padurii gatita de petrecere mare..si iata lacul de la Moniom..ce mai..

...am ramas Zen, fara sa mai gandesc, doar sa privesc minunatele refectii ale padurii in apa linisita a lacului, unde viata curge usor, fericirea vine instantaneu fara sa o cauti si unde tot ceea ce poti face este sa traiesti momentul la maxim, sa privesti cufundat in tacere sarbatoarea de culori din inima ta...si un popas la pomul vietii!!

...unde cucuietele de fete, catarate peste tot si pe nicunde, ne-am infruptat sanatos din energia lui si am obosit fotograful care s-a luat dupa entuziasmul nostru si s-a catarat si el in copac si sa ne oprim putin la cumpana vietii dintre muntele falnic si satul adormit de multa vreme, unde m-am asezat cuminte pe stanca cea semeata si am inceput sa imi adun starile pe o foaie de hartie..privind padurea multicolrora cu copacii aliniati fara sa le pese de vant, de ploi, fiindca toate trec, iar ei raman in cercul vietii gata sa ne spuna secretele frumusetii lor......

..si inapoi in gara noastra mica, ma si mir ca sinele ruginite de peste secole au permis trenului sa puna frana si sa ia in vagoane turistii bagarenti in seama...liniste-n vagoane, toata lumea doarme, numai eu nu pot sa dorm de grija pozelor de la deal si de la vale, cum oi fi iesit in ele oare?? si-am incalecat pe o frunza si am avut o drumetie frumoasa, cu oameni frumosi pe culmile Moniomului!

Autorul articolului: Angela Drăghia